Business CORe

La 30 de ani de la obținerea independenței, Republica Moldova rămâne codașă în Europa Centrala si de Est la capitolul dezvoltării economice (PIB per cap de locuitor). În cazul perpetuării actualului tipar economic nesustenabil, bazat preponderent pe remitențe și consum decât pe investiții si export, vom înregistra în continuare performanțe modeste la capitolul creșterii nivelului calității vieții, ceea ce inevitabil va alimenta emigrarea, formând un cerc vicios.

Acest cerc vicios poate fi rupt doar prin adoptarea fermă a unui model sustenabil de creștere economică, cu sectorul privat in calitate de nucleu si forța motrice a acestuia.

Guvernul urmează să se angajeze plenar in dezvoltarea de politici stimulatoare și incluzive, asigurarea independentei si transparentei instituțiilor și livrarea de servicii publice calitative si adecvate, pentru a se asigura că sectorul privat poate prospera, inova și în consecință genera mai multe locuri de muncă și venituri în buget. Or, actualmente, ponderea investițiilor străine directe în produsul intern brut național este printre cele mai scăzute din regiune – o reflecție practică a gradului de competitivitate a țării ca destinație pentru investiții în raport cu țările din regiune. Acuratețea acestui indicator este susținută și de clasamentele internaționale privind calitatea mediului de afaceri, Moldova fiind percepută mai puțin atractivă ca locație de afaceri decât Albania, Armenia, Georgia, Bulgaria, Țările Baltice, acestea fiind doar unele exemple. Climatul de afaceri favorabil, cuplat cu atragerea targetată a investițiilor majore în infrastructură a determinat creșterea economică semnificativă în aceste țări, asigurând bunăstarea și calitatea vieții propriilor cetățeni.

Pentru a ține pasul, Moldova ar trebui să fie ambițioasă în stabilirea obiectivelor de creștere economică și să acționeze cu fermitate în realizarea acestora. O dinamică de creștere anuală de două cifre a PIB-ului pe termen scurt, cuplată cu majorarea semnificativă a exporturilor și echilibrarea balanței comerciale, precum și majorarea substanțială a stocului de investiții atât interne cât și externe pe termen mediu, sunt precondiții indispensabile ale obiectivului de bază – îmbunătățirea calității vieții în Moldova și atenuarea exodului de capital uman.

Moldova trebuie să-și clădească calea de ascensiune către Uniunea Europeană nu ca un „caz de asistență socială”, ci ca o țară în avansare economică vertiginoasă.

AmCham Moldova dorește să colaboreze cu noul Guvern pentru a revizui proiectul de Strategie Națională de Dezvoltare „Moldova 2030” cu scopul de a stabili obiective economice mult mai ambițioase, fundamentate de setul de reforme adecvat. Între timp, avem convingerea că implementarea pachetului de recomandări din cadrul acestei iterații a Business CORe va genera impulsuri economice ce vor oferi spațiu pentru implementarea obiectivelor strategice de dezvoltare.

Asigurarea unei reforme judiciare reale și eficiente pentru garantarea justiției echitabile
În pofida asistenței financiare și expertizei oferite de UE și SUA, sectorul justiției rămâne în continuare neeficient, corupția fiind percepută ca o practică uzuală. Judecătorii în mod frecvent adoptă hotărâri care contravin legislației, situație demonstrată de istoria eșecurilor Republicii Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Nivelul încrederii mediului de afaceri în sistemul judiciar moldovenesc este, de asemenea, scăzut, investitorii străini simțindu-se mai degrabă hărțuiți decât protejați de sistemul judiciar local.

Mecanismele alternative de soluționare a litigiilor (ADR) și mecanismele de soluționare online a litigiilor (ODR) sunt încă subdezvoltate, atât din cauza legilor ineficiente, cât și a aplicării defectuoase a dispozițiilor legale. Cele mai bune practici internaționale recente, inclusiv regionale, dezvoltate în special ca răspuns la provocările generate de pandemia COVID-19, au demonstrat că mecanismele ADR / ODR robuste și eficiente ajută la înlăturarea restanțelor instanțelor de judecată, sporesc accesul la justiție și la justiția distributivă. Reproiectarea sistemului judecătoresc necesită o nouă configurație a oamenilor, a proceselor, a tehnologiilor și a spațiilor fizice, care sunt centrate pe utilizator, compatibile cu tehnologia, durabile și accesibile. 76% din întreprinderi sunt nemulțumite de calitatea justiției (Încrederea în sistemul de justiție al Republicii Moldova, CRJM)

Reducerea fluxului de capital uman în străinătate prin politici economice și sociale care încurajează cetățenii să locuiască, să lucreze și să investească în Republica Moldova
Tendința constantă de emigrare, cuplată cu rata natalității în descendență, creează o provocare împovărătoare de a identifica salariați calificați. Problema este și mai gravă în sectoarele în care sunt necesare cunoștințe și abilități tehnice specifice, în special zonele rurale ale țării.

Sunt necesare eforturi continue pentru a îmbunătăți condițiile de muncă și de viață, susținerea și stimularea spiritului de antreprenor, astfel încât să fie create stimulente pentru ca cetățenii cu abilități și calificare înaltă să rămână în țară, iar cei care locuiesc și muncesc peste hotare să revină acasă.

Combaterea corupției la toate nivelurile pentru crearea unui mediu concurențial echitabil pentru toți participanții
În sectorul privat există un consens puternic asupra faptului că, corupția rămâne un fenomen răspândit în toate instituțiile publice care prestează servicii agenților economici.

Locul 101 în clasamentul incidenței corupției (Indicele Global al Competitivității din anul 2019, FEM).

Corupția distruge statul de drept împiedicând astfel implementarea eficientă a legislației și respectiv nu protejează drepturile legitime ale antreprenorilor. Acest fenomen distruge, de asemenea, mediul concurențial echitabil atât în cadrul, cât și între diferite sectoare, prin aplicarea neuniformă a legislației față de toate întreprinderile.

8% din întreprinderi se simt egale în fața legii (Costurile de desfășurare a afacerii, 2019, Banca Mondială)

Contracararea economiei informale
Nivelul economiei informale este estimat la ~ 40% din PIB. Acest fenomen, bazat pe tranzacții în numerar, alimentează corupția, creând condiții de joc inegale pentru companiile de bună-credință, Prin urmare, ar trebui întreprinse acțiuni prompte în vederea combaterii și prevenirii concurenței neloiale între întreprinderile formale și informale, care ar duce la creșterea imediată a veniturilor la buget.

Dezvoltarea unei infrastructuri fiabile
Toate problemele enumerate mai sus sunt amplificate de lipsa unei infrastructuri fizice corespunzătoare. Infrastructura drumurilor de calitate joasă, sistemele alternative de transportare slab dezvoltate și accesul dificil la serviciile publice sunt vizate de reprezentanții mai multor sectoare economice, în special de cei ce activează în domeniul industriei de prelucrare și comerțului transfrontalier. Deși densitatea rețelei rutiere este considerată ca fiind una acceptabilă, calitatea drumurilor este nesatisfăcătoare, generând costuri semnificative de reparare a mijloacelor de transport și întârzieri la livrare. Mai mult, o infrastructură de posturi vamale insuficientă este, de asemenea, considerată un obstacol în calea eficientizării comerțului extern.

Starea precară a drumurilor implică costuri suplimentare pentru utilizatori în valoare de aproximativ 213 milioane dolari anual (UNCTAD „Revizuirea politicii investiționale”)

Asigurarea securității energetice prin trecerea la energia curată, sigură și accesibilă
În contextul situației geopolitice actuale și dependenței țării de importul resurselor energetice, cuplate cu creșterea continuă a cererii pentru energie electrică, problemele legate de securitatea energetică rămân stringente.

În acest sens, Republica Moldova trebuie să-și alinieze prioritățile cu cele ale UE, și anume să asigurare accesul la energie electrică și combuatibili la prețuri accesibile și competitive, însă în mod sigur și durabil, accelerând tranziția de la combustibili fosili către o energie curată, din surse regenerabile, crescând treptat ponderea acesteia din urmă în mixul energetic global. Diversificarea surselor de aprovizionare prin asigurarea unei piețe energetice active poate stimula investițiile străine și locale în industrie, reducând astfel riscurile pentru Republica Moldova legate de livrarea resurselor de energie electrică și a gazelor naturale.

Inițiativele și proiectele legate de interconectarea cu rețeaua europeană de energie electrică (ENTSO-E), crearea unei piețe transparente și competitive a energiei electrice și promovarea producției de energie din surse regenerabile, trebuie să fie unele prioritare și să fie asigurată implementarea lor pe termen scurt și mediu.

Purtarea dialogului cu sectorul privat pentru alinierea priorităților publice și private de dezvoltare
Este esențial ca orice decizie care afectează activitatea de întreprinzător să fie comunicată către și în prealabil consultată cu reprezentanții mediului de afaceri. Elaborarea documentului de analiză a impactului de reglementare care însoțește proiectele de decizii trebuie să reprezinte una din etapele obligatorii de respectat în procesul de promovare a politicilor cu impact asupra mediului de business, atât la nivelul autorităților executive, cât și la nivelul Parlamentului.

Exercițiul de elaborare și consultare a proiectelor de decizii și documentelor de analiză a impactului de reglementare urmează să fie unul efectiv, participativ și orientat spre atingerea atât a priorităților publice, cât și a celor private.

• Solicitarea în mod activ și regulat a opiniei sectorului privat atât pentru soluționarea problemelor care afectează climatul de afaceri, cât și pentru determinarea sectoarelor economiei moldovenești care ar trebui considerate viitori vectori ai creșterii economice și angajării forței de muncă;
• Respectarea obligației de elaborare a documentelor de analiză a impactului de reglementare spre a fi anexate proiectelor de acte care reglementează activitatea de întreprinzător, inclusiv pentru inițiativele legislative înaintate de deputații în Parlament;
• Asigurarea calității procesului legislativ, prin îmbunătățirea expertizei și capacităților funcționarilor publici de elaborare a proiectelor de acte normative (inclusiv cu expertiză acumulată în sectorul privat);
• Neadmiterea operării modificărilor netransparente în proiectele actelor normative ulterior parcurgerii procesului consultativ;
• Ameliorarea comunicării cu sectorul privat prin argumentarea clară a motivelor pentru care propunerile și recomandările sectorului privat, elaborate și înaintate asupra actelor normative consultate, nu sunt acceptate;
• Dezvoltarea unei legi echilibrate cu privire la ombudsmanul antreprenorilor care să satisfacă nevoile reale ale mediului de business;
• Menținerea și dezvoltarea continuă a platformelor existente care s-au dovedit eficiente în găzduirea unui dialog public-privat important, cum ar fi:
  Consiliul Economic pe lângă Prim-ministru;
  Grupul de lucru pentru reglementarea activității de întreprinzător;
  Comitetele consultative în cadrul diferitelor instituții guvernamentale;
  Consiliile de soluționare a disputelor.

Asigurarea previzibilității reglementărilor activității de întreprinzător pe termen lung și scurt
Desfășurarea afacerilor în Republica Moldova prezintă în continuare provocări enorme pentru investitorii care speră la un model de afaceri cu un anumit nivel de previzibilitate a cadrului de reglementare. Aceasta deoarece antreprenorul, construindu-și un model de afaceri ce include aprobarea produselor, toate elementele de formare a costurilor, canalele de distribuție și regimul fiscal, trebuie să fie sigur că își poate baza modelul pe un climat de afaceri relativ stabil și atractiv.

Cu titlu de exemplu, tentativele recente de a legifera controlul investițiilor străine, în pofida nobilului scop de protejare a economiei de fluxurile de capital dubioase, au generat îngrijorări în rândurile investitorilor existenți cu privire la securitatea investițiilor deja efectuate și stabilitatea climatului de protecție a afacerilor din Republica Moldova.

• Asigurarea previzibilității cadrului de reglementare, astfel ca agenții economici să rămână focusați pe eficientizarea activității operaționale și dezvoltarea afacerii;
• Oferirea unei perioade de tranziție rezonabile pentru conformarea la noile reglementări.

Acte permisive

Existența unor proceduri complicate și uneori netransparente de obținere a permiselor, autorizațiilor, licențelor și a altor documente solicitate de autorități creează presiuni suplimentare asupra sectorului privat. Efectul practic al mai multor legi de „ghilotină” a fost minimizat de slaba coordonare a proceselor de autorizare a activității de întreprinzător între autoritățile publice și de tendința acestora din urmă de a impune reguli restrictive sau împovărătoare în contradicție cu dispozițiile legale.

Accesul la serviciile publice în perioada Covid-19 a fost deficitar și întârziat, instituțiile publice fiind incapabile să satisfacă necesitățile sectorului privat.

• Eliminarea barierelor birocratice în calea afacerilor, astfel încât întreprinderile să poată funcționa liber și să se concentreze asupra activităților care creează valoare adăugată;
• Revizuirea și fortificarea implementării ghișeului unic al actelor permisive;
• Continuarea eliminării actelor permisive redundante;
• Minimizarea interacțiunii dintre sectorul privat și cel public prin asigurarea schimbului de date între autorități.

Legislația în domeniul concurenței

Riscurile generate de nerespectarea legislației concurențiale sunt înalte. O întreprindere calificată drept neconformă de către Consiliul Concurenței poate fi supusă unor amenzi intempestive și disproporționat de severe, plăti pentru despăgubirea prejudiciilor cauzate competitorilor sau clienților săi din cauza comportamentului anticoncurențial sau poate fi expusă riscului contractual, majoritatea acordurilor anticoncurențiale fiind ilegale și, prin urmare, inaplicabile. Nu trebuie ignorat nici riscul reputațional, care în mod obișnuit există în orice dosar semnificativ din domeniul concurenței. Intervenția politicului și tendința de a extinde agenda politică la organul de supraveghere a pieței aduc incertitudine în piață și îngreunează în mod nejustificat pentru noii participanți evaluarea cadrului concurenței și a riscurilor asociate. Nu în ultimul rând, presiunea exogenă asupra Consiliului Concurenței generează riscul scurgerii premature a informațiilor confidențiale cu privire la investigațiile în curs și a încălcării principiului prezumției de nevinovăție.

• Concentrarea asupra creării unor mecanisme de conformitate ex-ante care mai degrabă să prevină practicile anticoncurențiale decât să lupte împotriva acestora post-factum;
• Continuarea eforturilor de consolidare a capacității Consiliului Concurenței în ceea ce privește resursele umane și financiare, astfel încât instituția să își poată exercita competențele în mod independent și eficient;
• Asigurarea independenței reale a Consiliului Concurenței (care este un angajament luat de Republica Moldova în temeiul Acordului de Asociere RM-UE), creând astfel garanții pentru Consiliu, pentru companiile care sunt antrenate în investigații și pentru societate în general. Consiliul Concurenței trebuie să-și dezvolte capacitatea de a-și exercita în mod obiectiv atribuțiile, fără a fi supus unor influențe externe.

Republica Moldova a inițiat procesul de transpunere în legislația națională a noului Regulament UE privind protecția datelor cu caracter personal (GDPR), depunând eforturi în asigurarea aplicării extrateritoriale a GDPR-ului.

• Asigurarea transpunerii rezonabile a normelor UE în cadrul național de reglementare, ținând cont în mod corespunzător de interesele juridice ale părților interesate afectate; reglementările transpuse fiind pe alocuri mai stricte, fără o justificare a soluțiilor propuse;
• Asigurarea corelării reglementărilor privind protecția datelor cu alte prevederi concurente care pun în sarcina operatorilor obligația de colectare a datelor care pot constitui date cu caracter personal (ex. reglementările AML), evitând astfel orice impedimente și inconveniente pentru agenți economici în vederea îndeplinirii obligațiilor prevăzute de lege;
• Revizuirea atribuțiilor Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal pentru a asigura o intervenție rezonabilă și proporțională, precum și prevenirea și reducerea abuzurilor;
• Asigurarea corelării mărimii amenzilor cu prejudiciul cauzat și optimizarea procedurilor de control aferente, ținând cont de realitățile economice și de drept ale Republicii Moldova.

Cadrul normativ privind achizițiile publice

Achizițiile publice reprezintă un capitol important din cheltuielile realizate din banii contribuabililor, autoritățile publice fiind consumatori importanți ai bunurilor și serviciilor produse de comunitatea de afaceri. Din ce în ce mai mult, achizițiile publice sunt utilizate ca pârghie pentru a stimula creșterea economică și pentru a atinge obiective politice conexe, cum ar fi stimularea inovației și obținerea unor rezultate durabile la nivel central și local.

Anume din această cauză, este foarte important ca procedurile ce țin de achizițiile publice să se realizeze într-un mod integru, eficient, corect și echidistant, bazându-se pe standarde ridicate și pe cadrul legal național ajustat la cele mai bune practici internaționale. De asemenea, acestea trebuie să se desfășoare în cadrul unor proceduri clare și transparente, asigurându-se o concurență loială între toți participanții.

Sistemul fiscal reprezintă o parte esențială a activității oricărei societăți comerciale. Este foarte important ca acesta să fie echitabil, previzibil, ușor de înțeles și de conformat, în baza celor mai bune practici regionale și internaționale și cu un sistem clar și transparent de implementare a procedurilor asociate, concentrându-se pe contribuabil și digitalizare. Organele fiscale trebuie să-și consolideze în continuare capacitățile în asigurarea conformării benevole cu accent pe rolul consultativ al autorității fiscale, creșterea gradului de satisfacție în cadrul interacțiunilor dintre contribuabili și autoritate.

• Asigurarea predictibilității sistemului fiscal prin consultarea în timp util a politicii fiscale propuse cu părțile interesate și corelarea acesteia cu Cadrul bugetar pe termen mediu;
  Este crucial să ne asigurăm că există suficient timp alocat consultării proiectului de lege privind politica fiscală și vamală și că sunt urmate toate procedurile care sunt legate de proces. De asemenea, perioada de intrare în vigoare de șase luni care este stipulată în Codul fiscal ar trebui respectată mai cu strictețe.
• Implicarea activă a comunității de afaceri în procesul de rescriere a Codului fiscal, cu accent pe capitolele privind impozitul pe venit (profit), TVA și impozitele locale, inclusiv prin prisma termenelor de implementare a Acordului de Asociere RM-UE în partea ce ține de TVA și accize.
  Există un document al Ministerului Finanțelor din 2018, denumit Conceptul de rescriere a Codului fiscal și a Codului vamal, care prevede că ar trebui să se facă unele activități pentru rescrierea Codului fiscal, cu un calendar bine-definit pentru a face acest lucru. Este imperativ să fie actualizat calendarul pentru a continua procesul de rescriere. Totuși, este important să se implice comunitatea de afaceri încă de la primele etape pentru a beneficia de cea mai bună expertiză a comunității de afaceri chiar de la început.
• Extinderea către 2030 a termenului pentru alinierea accizei minime cu cea din UE și majorarea graduală a accizei la țigarete pe termen lung pentru a asigura venituri bugetare stabile și durabile și a diminua riscul de dezvoltare a pieței ilegale a produselor din tutun.
• Creșterea fluxurilor de investiții prin menținerea stimulentelor fiscale eficiente actuale (parcuri IT, zonele economice libere) și prin implementarea noilor mecanisme de stimulare (de exemplu, cota „zero” pentru profiturile reinvestite etc.);
  Unele regimuri fiscale sau stimulente fiscale și-au dovedit eficiența în creșterea interesului investitorilor pentru Moldova. Este important să se mențină aceste stimulente cât mai mult posibil pentru a continua explorarea beneficiilor regimului pentru mediul de afaceri și bugetul de stat (prin creșterea veniturilor, în principal venituri „înălbite”). De asemenea, pentru stimularea investițiilor interne, este crucial să fie acordată o șansă companiilor să reinvestească profiturile în activitatea lor și să nu plătească impozitul pe profit dacă se ia această decizie.
• Asigurarea unei abordări transparente, bazate de risc, a controalelor fiscale.
  Controalele fiscale urmează să se bazeze pe analiza riscurilor, fără a admite implicarea factorilor exogeni în planificarea și realizarea acestora. Accesul la informația ce ține de planificarea controalelor urmează să se realizeze în strictă conformitate cu legislația, inclusiv prin publicarea informației relevante pe platformele dedicate (controlul de stat). De asemenea, dreptul la contestarea actului de control și/sau a deciziei de control, precum și dreptul de contestare a deciziei în organele de drept trebuie respectate cu strictețe.
• Asigurarea că toate procedurile fiscale sunt explicate în mod exhaustiv și adecvat, evitând tratări duble sau generale, iar cele mai bune practici în aplicarea reglementărilor fiscale sunt transparente și clare pentru toate părțile implicate.
  Este foarte important că nu doar legislația fiscală să fie clară și aplicabilă, dar și actele normative secundare care vin să explice unele norme legale din punct de vedere aplicativ. Respectiv, e nevoie ca Baza generalizată a practicii fiscale să fie în permanență actualizată și completată, pentru a crea o înțelegere unică și comprehensivă a subiectelor de administrare fiscală. De asemenea, actele normative prin care se aprobă procedurile fiscale trebuie să respecte procedurile de transparență și consultare general stabilite, dar și să se realizeze cu implicarea activă a mediului privat, pentru a capta cele mai bune experiențe și a anticipa potențialele probleme ce ar putea să apară la aplicarea acestora.
• Relansarea discuțiilor privind Tratatul pentru evitarea dublei impuneri între Statele Unite ale Americii și Republica Moldova.
  Republica Moldova în prezent nu are încheiată o Convenţie pentru evitarea dublei impuneri cu Statele Unite ale Americii, precum şi nu aplică prin succesiune Convenţia între Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste şi Statele Unite ale Americii cu privire la chestiunile fiscale, semnată la Washington DC la 20 iunie 1973, cea din urmă este aplicată unilateral de către Statele Unite ale Americii. Observăm că există precedente de aplicare prin succesiune de către Republica Moldova a convențiilor bilaterale în materie fiscală cu Republica Federală Germania, Guvernul Japoniei, sau Guvernul Regatului Belgiei, textele acestora fiind mai detaliate și explicite. Iar în cazul Belgiei, Republica Moldova prin Legea nr.17-VIII din 17.09.2009 a ratificat noua Convenție încheiată între părţi.
  Considerăm imperativ de a relansa linia de comunicare la subiectul dat cu Ministerul Finanțelor și Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene în vederea fie a negocierii unei convenții noi, fie de ajustare prin protocoale a convenției existente și ratificarea corespunzătoare a acesteia.
• Garantarea unui sistem fiscal corect și potrivit pentru activitatea nerezidenților;
  Activitatea nerezidenților pe teritoriul țării se referă atât la veniturile individuale câștigate de aceștia pentru activitatea desfășurată pe teritoriul țării (salarii, dobânzi, redevențe și alte venituri), dar și la activitatea agenților economici – persoane juridice, atât cu prezență înregistrată într-o formă juridică autohtonă, cât și prin intermediul unor reprezentanțe (reprezentanțe permanente). Activitatea acestora nu ar trebui să fie supusă oricărui regim discriminatoriu, inclusiv de acces la informație și acces la serviciile publice, dar și de taxare, care ar poziționa nerezidenții într-o situație economică inferioară celei a rezidenților. De fapt, soluționarea situațiilor problematice trecerii din statutul de rezident în cel de nerezident și invers sunt, de asemenea, subiecte importante de a fi țintite din punct de vedere juridico-fiscal.
• Prioritizarea digitalizării procedurilor fiscale în relațiile B2G, B2B și pe intern;
  Digitizarea proceselor fiscale reprezintă un imperativ în contextul digitizării tuturor proceselor în societate, în ansamblu. Chiar dacă la acest capitol sunt făcute multe eforturi din partea autorității fiscale, este important ca actualizarea proceselor de lucru electronice sau implementarea unor proceduri electronice noi să țină cont de capacitatea de asimilare și actualizarea a sistemelor informaționale utilizate de mediul privat, conectate la aceste proceduri, pentru a nu admite costuri excesive și procese ce nu vor putea fi interconectate în mod corespunzător.
• Plafonarea taxelor locale pentru fiecare unitate comercială pe baza clasificării activității și locației sale, prin modificarea anexei la Titlul VII din Codul fiscal în ceea ce privește condițiile de plată și rapoartele fiscale. Suplimentar, considerarea aprobării unei metodologii unice și obligatorii pentru toate autoritățile publice locale care să fie utilizată pentru calcularea impozitelor pentru unitățile comerciale și de furnizare de servicii, care să protejeze atât autoritățile publice locale, cât și contribuabilii.

Insuficiența resurselor umane calificate pe piața națională a muncii, generată de emigrarea masivă și adaptarea lentă a programelor educaționale existente în cadrul instituțiilor de învățămînt, continuă să constituie unele din principalele probleme întâmpinate de către angajatori în procesul de recrutare a persoanelor.

Aceste probleme pot fi parțial eradicate prin reformarea sistemului educațional, luând în considerare cerințele actuale și viitoare ale sectorului economic, pentru a pregăti absolvenți să corespundă necesităților reale ale sectorului privat și public din Republica Moldova.

O altă problemă care se perpetuează în timp se referă la rigiditatea pieței muncii ca factor de descurajare a creșterii economice dinamice.

Deși recunoscând efectele benefice ale eforturilor recente de modernizare a legislației muncii, antreprenorii evidențiază necesitatea de reformare a cadrului regulator în domeniul muncii, de reducere a poverii birocratice asupra angajatorilor și de transpunere a celor mai bune practici internaționale.

Activitățile îndreptate spre modernizarea Codului Muncii și a reglementărilor aferente trebuie să urmărească scopul creării condițiilor care să sporească la maxim productivitatea muncii, protejând în același timp drepturile fundamentale ale salariaților și asigurând creșterea sectoarelor cu un grad ridicat de ocupare a forței de muncă.

• Reglementarea regimului juridic al clauzei de neconcurență în vederea protejării activităților economice ale angajatorilor și consolidării obligației de confidențialitate în raporturile de muncă;
• Implementarea unei scheme de muncă pe termen scurt (după modelul „Kurzarbeit”) care ar permite angajatorilor, în cazul reducerii activităților economice, să gestioneze eficient, flexibil și rapid timpul de muncă al salariaților, cu condiția beneficierii de către salariați de un ajutor care ar compensa diminuarea salariului, achitat din bugetul de stat;
• Îmbunătățirea regimului juridic al muncii la distanță;
• Promovarea modificărilor pentru reglementarea muncii prin agent de muncă temporară;
• Simplificarea în continuare a normelor privind imigrația pentru a facilita stabilirea în Moldova a lucrătorilor calificați și familiilor acestora atunci când ocupă locuri de muncă pentru care există cerință pe piața locală;
• Încurajarea oferirii de beneficii salariaților prin acordarea stimulentelor fiscale companiilor care oferă astfel de beneficii lucrătorilor (exemple: tichete de masă, asigurare medicală facultativă, etc.).

Politica comercială internațională

• Avansarea negocierilor cu țările EFTA cu privire la încheierea unui acord de liber schimb;
• Amendarea Acordului de Liber Schimb dintre Republica Moldova și Ucraina în vederea aplicării regulilor de origine PanEuroMed;
• Identificarea noilor oportunități de încheiere a acordurilor de liber schimb cu alte țări;
• Asigurarea unor condiții de concurență echitabilă între produsele de origine SUA și bunurile de origine preferențială;
• Eliminarea barierelor tarifare pentru mărfurile originare din țări cu care Republica Moldova a semnat acorduri de liber schimb (ex. taxe pe ambalaj);
• Renunțarea la măsurile ce reprezintă bariere netarifare în calea comerțului, cum ar fi limitarea expunerii pe rafturile magazinelor a mărfurilor importate, reglementarea relațiilor comerciale dintre furnizori și comercianți (ex. reduceri, activități de marketing).

Procedurile vamale

Cu toate că procedurile vamale de export sunt considerate ca fiind mai facilitate, companiile se confruntă cu întârzieri și supra-birocratizare în procesul de emitere a certificatelor de origine. Statutul de agent economic autorizat nu este complet operațional din cauza lipsei liniilor de marcaj și a gestionării corespunzătoare a cozilor de camioane. Cerințele de reglementare și, prin urmare, costurile suplimentare de export în cazul trimiterilor poștale descurajează producătorii locali să-și promoveze activ produsele pe piețele externe.

Una dintre problemele principale invocate de către importatori este practica majorării nejustificate a valorii în vamă a mărfurilor importate, utilizând valori de referință. Aceasta se referă în special la prețurile indicate în facturi ale mărfurilor importate și la costurile de transport.
Lipsa unor reglementări corespunzătoare pentru terminalele vamale produce un impact semnificativ asupra costurilor legate de procedura de vămuire.

• Continuarea și intensificarea procesului de punerea în aplicare a Acordului OMC privind facilitarea comerțului;
• Considerarea ratificării Convenției internaționale pentru simplificarea și armonizarea regimurilor vamale;
• Asigurarea securității sistemelor informaționale;
• Eliminarea taxelor pentru proceduri vamale;
• Modernizarea infrastructurii fizice a posturilor vamale interne;
• Modernizarea infrastructurii fizice a posturilor vamale de frontieră;
• Continuarea stabilirii de posturi comune de control la frontieră;
• Continuarea procesului de digitalizare a procedurilor vamale, asigurând astfel o vămuire simplificată a mărfurilor și o interacțiune redusă între reprezentanții autorităților vamale și agenții economici;
• Excluderea formularelor tipizate a declarațiilor vamale;
• Revizuirea conceptuală a regimului încălcărilor reglementărilor vamale și a sistemului de sancțiuni aferent;
• Excluderea acțiunilor discreționare și sporirea transparenței în procesul de evaluare a valorii în vamă a mărfurilor;
• Asigurarea implementării corespunzătoare a Codului vamal al Uniunii;
• Intensificarea fluxului informațional între Serviciul Vamal și alte autorități competente în scopul monitorizării calității și siguranței mărfurilor care urmează să fie importate și introduse pe piață;
• Optimizarea procedurilor de vămuire a trimiterilor poștale, atât la export, cât și la import;
• Implementarea mecanismului de amânare a achitării drepturilor de import.

Siguranța alimentară și sănătate publică

Semnarea Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană a impulsionat intensificarea schimburilor comerciale între cele două părți, în mare parte generată de eliminarea barierelor tarifare și netarifare datorită efortului de apropiere a sistemului de reglementare al Moldovei de cel al UE. Totuși în continuare, cadrul legal din Moldova prevede numeroase aprobări ale autorităților sanitare înainte de plasarea pe piață a unui produs, de ex. coordonarea ambalajului, avertismente de sănătate, notificarea produselor noi și a produselor cu compoziție modificată, prezentarea ingredientelor, suplimentar la cerințele cu privire la certificare sanitară și certificare de conformitate. Aceste certificări sunt de cele mai multe ori redundante, generează procese birocratice, împovărătoare și consumatoare de timp, Ucraina, de exemplu renunțând deja la multe din ele.

• Implementarea eficientă a planului de acțiuni menit să ofere accesul la piața UE pentru produsele naționale de origine animală;
• Implementarea mecanismului de evaluare a riscurilor în cadrul controalelor pentru siguranța alimentelor la frontieră, care asigură efectuarea controlului de identitate și a controlului fizic până la 10% din produsele alimentare non-animale, pe baza riscului cunoscut;
• Eliminarea actelor permisive excesive care împiedică optimizarea procedurilor de comerț (cum ar fi Certificatul sanitar-veterinar (formularul 2), certificatele/declarațiile de conformitate etc.);
• Stabilirea unui sistem de colectare și procesare a produselor alimentare expirate;
• Îmbunătățirea sistemului de control al siguranței alimentelor în Moldova prin dezvoltarea capacităților laboratoarelor publice și private;
• Digitalizarea actelor ce atestă calitatea produselor alimentare, prin crearea unei platforme digitale unice în care toate acestea pot fi consultate online;

Remuneraţia compensatorie pentru copia privată

Legea cu privire la dreptul de autor și drepturile conexe explică într-un mod neclar mecanismul de percepere a remuneraţiei compensatorii pentru copia privată și nu stabilește o listă explicită a echipamentelor și suporturilor pentru care se percepe remuneraţia compensatorie pentru copia privată.

Pe de altă parte, cuantumul remuneraţiei compensatorii stabilit de lege pentru titularii de drepturi constituie 3% din valoarea bunurilor importate, care este unul dintre cele mai mari niveluri compensatorii din lume.

Legea este interpretată excesiv și abuziv de către beneficiarii remuneraţiei colectate (organizații de gestiune colectivă), solicitând plata remunerației de minim 3% pentru diverse suporturi, cum ar fi smartphone-urile, computerele și alte dispozitive similare, pretinzând că aceste dispozitive sunt utilizate pentru producerea copiilor private.

• Reducerea semnificativă a valorii remunerației compensatorii, ceea ce va diminua povara financiară asupra operatorilor economici și consumatorilor;
• Remodelarea mecanismului și a procedurilor de colectare și distribuire a remunerațiilor compensatorii.

Acces la finanțe

Conform Băncii Mondiale, indicele creditului intern pentru sectorul privat (% din PIB) constituie 24,8, fiind o performanță destul de scăzută în comparație cu cea din regiune (Serbia - 54,7). Prin urmare, trebuie încurajată finanțarea agenților economici pentru a se dezvolta, pe de o parte, și oferirea creditelor de către creditorii instituționali pe de altă parte. Legea nr. 179/2016 dedicată IMM-urilor a etichetat doar potențialele mecanisme de finanțare pentru companiile mici și mijlocii, inclusiv start-up-uri inovatoare, nefiind elaborate reglementări subsidiare. Astfel potențialii investitori sunt descurajați de a se angaja în astfel de finanțări și de a acoperi deficitul de finanțare a întreprinderilor mici.

• Dezvoltarea cadrului legal pentru surse alternative de finanțare pentru IMM-uri și start-up-uri, inclusiv reglementările de finanțare participativă, fondurile de capital de risc, business angels și împrumuturi P2P;
• Eliminarea obligației de a obține consimțământul persoanei fizice în scopul accesării și formării istoriei creditare și facilitarea schimbului de informații între birourile istoriilor de credit;
• Modificarea legislației secundare (înlocuirea sau modificarea materială a Regulamentului privind garanțiile reale mobiliare nr. 210/2016), pentru alinierea la legile reformate privind creditele garantate și asigurarea protecției drepturilor de securitate și a gradului de prioritate pentru creditorii concurenți;
• Eliminarea prohibiției privind restructurarea voluntară a datoriei persoanelor fizice la creditele de până la 50 000 MDL;
• Unificarea bazei de date a deciziilor judiciare și simplificarea utilizării acesteia în cadrul procesului de analiză a riscului de credit a debitorilor;
• Încurajarea băncilor comerciale de a finanța ÎMM-urile prin trecerea la cerințe de formare a provizioanelor în scop de supraveghere conform SIRF;
• Modificarea reglementărilor ce țin de cerințe prudențiale în vederea implementării practicilor internaționale actuale de la evaluarea solvabilității debitorilor prin utilizarea tehnicilor statistice bazate pe sisteme de scoring aplicațional, comportamentale, tranzacționale care oferă de fapt un grad de siguranță sporit comparativ cu evaluarea clasică bazată pe documentarea doar a veniturilor;
• Relaxarea cerințelor pentru accesarea facilităților de finanțare administrate de stat (DLC) de către organizațiile de creditare nebancară;
• Asigurarea accesului efectiv al organizațiilor de creditare nebancară la Fondul de Garantare a Creditelor;
• Extinderea instrumentelor de hedging a riscului valutar către sectorul de creditare nebancar;
• Instituirea cadrului legal pentru a permite SRL-urilor, în particular OCN-urilor SRL emiterea obligațiunilor în moneda locală;
• Asigurarea implementării eficiente a prevederilor privind plafonarea costului de credit;
• Consolidarea capacității Agenției pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței de a monitoriza aplicarea Legii privind contractele de credit cu consumatorii și aplicarea uniformă a dispozițiilor privind clauzele contractuale abuzive;
• Desfășurarea unei campanii educaționale multi-instituționale privind cunoștințele financiare ale populației, care ar contribui la evitarea supraîndatorării persoanelor fizice.

Servicii de plată

Băncile și prestatorii de servicii de plată nebancare asigură circulația corespunzătoare a banilor în economie, concentrându-se pe plățile electronice (fără numerar) și implementând cele mai bune tehnologii FinTech pentru a deveni cât mai digitale în acest sens.

• Dezvoltarea și implementarea strategiei de reducere a circulației numerarului în economia națională;
• Desfășurarea unei campanii educaționale multi-instituționale pentru consolidarea cunoștințelor populației despre serviciile financiare ;
• Asigurarea concurenței loiale pe piața serviciilor de plată (din perspectiva reglementărilor și combatereii activităților furnizorilor fără licență);
• Transpunerea prevederilor Directivei nr. 2015/2366 a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2015 privind serviciile de plată în cadrul pieței interne – PSD2;
• Identificarea unei valori echilibrate a numerarului și a tranzacțiilor fără numerar (pentru a fi realizate, este necesară efectuarea unui studiu al valorii numerarului, dar și unui studiu al impactului tranzacțiilor fără numerar asupra economiei ascunse, care va conține recomandări practice, inclusiv cu o abordare adecvată a particularităților zonelor rurale și a sectorului agricol, în ansamblu);
• Introducerea posibilității identificării la distanță a clienților (e-KYC) pentru facilitarea accesului la serviciile de plată pentru un grup cât mai extins al populației;
• Introducerea de faciltăți fiscale pentru tranzacțiile fără numerar / pentru comercianții care acceptă tranzacții fără numerar ;
• Instituirea posibilității de a primi numerar prin POS-terminale.

Asigurări

Sectorul asigurărilor este subdezvoltat și continuă să se lupte împotriva concurenței neloiale. Datorită faptului că unii jucători ar putea să întâmpine dificultăți în conformarea la cerințele prudențiale financiare, există un risc permanent de practicare a regulilor de joc diferite în sector.

• Adoptarea unei noi legi privind activitatea de asigurare și reasigurare în strictă conformitate cu recomandările experților internaționali;
• Asigurarea faptului că auditul companiilor de asigurări în scopuri financiare și în scop de evaluare a conformității cu reglementările AML se face de către companii de audit profesionale și recunoscute;
• Asigurarea transparenței în divulgarea indicatorilor privind stabilitatea financiară a companiilor de asigurări. Controlul strict al indicatorilor de stabilitate financiară a companiilor de asigurări, în special în ceea ce privește solvabilitatea pe termen lung și rata de lichiditate, precum și calitatea activelor care acoperă rezervele de asigurare, pentru a evita orice problemă de plată a daunelor în avans;
• Accelerarea anchetei privind frauda legată de delapidarea activelor de la BNAA prin intermediul băncilor locale și adoptarea unor măsuri pentru recuperarea acestor active;
• Asigurarea conformării cu reglementările în ce privește tarifele pentru produsele de asigurare obligatorie (RCA și Cartea verde);
• Eficientizarea acordurilor contractuale dintre asigurători și asigurați (prin eliminarea contractelor de asigurare obligatorii și limitarea la emiterea polițelor de asigurare), stimularea digitalizării produselor de asigurare și implementarea practicii internaționale;
• Asigurarea implementării normelor prudențiale și a principiilor de guvernanță corporativă în cadrul companiilor de asigurări;
• Stimularea implementării instrumentelor internaționale de asigurare precum asigurarea riscului de neplata in tranzacții de export, asigurarea in agricultura, asigurarea riscului financiar, etc.

Fondurile de pensii facultative

• Dezvoltarea legislației secundare în vederea punerii în aplicare a Legii privind fondurile de pensii facultative recent adoptate;
• Dezvoltarea unui regim fiscal atractiv pentru a stimula dezvoltarea fondurilor de pensii facultative.

Dezvoltarea durabilă și promovarea economiei verzi reprezintă priorități de dezvoltare pentru Republica Moldova. Acestea își găsesc reflectarea în principalele documente de politici ale Guvernului, dar totodată sunt parte a angajamentelor Republicii Moldova față de partenerii externi de dezvoltare. Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană urmărește expres asigurarea dezvoltării durabile şi promovarea economiei verzi în țara noastră. Republica Moldova s-a angajat să armonizeze legislația națională la cea europeană și să asigure integrarea prevederilor de protecție a mediului, utilizarea rațională a resurselor și eficiență energetică, în toate sectoarele economiei naționale și ale vieții sociale.

Uniunea Europeană, prin Pactul Ecologic European (European Green Deal), ca răspuns la efectele schimbărilor climatice și încălzirea globală accentuată, s-a angajat să transforme Europa până în 2050 în primul continent cu zero emisii nete de gaze cu efect de seră. Astfel, cererea pentru o dezvoltare durabilă și rezilientă a devenit o preocupare prioritară atât pentru guverne, cât și pentru sectorul privat.

Energia din surse regenerabile
Republica Moldova trebuie să-și elaboreze viziunea și strategia de dezvoltare pe termen scurt, mediu și lung, luând în calcul reducerea emisiilor CO2 prin decarbonizarea sectorului energetic, al transporturilor și industriei.

Elaborarea și aprobarea Planului Național de Energie și Climă este necesară pentru setarea țintelor privind reducerea emisiilor, stabilirea ponderii de energie curată în mixul energetic, precum și alte măsuri menite să reducă poluarea și să combată efectele schimbărilor climatice.

Promovarea producției de energie regenerabilă va contribui nu doar la decarbonizarea sectorului, dar și la întărirea securității energetice.

Deși cadrul normativ primar și secundar pentru promovarea producerii energiei electrice din surse regenerabile, bazat pe licitație, a fost adoptat și intrat în vigoare încă în anul 2018, până în prezent nu s-a lansat nici o licitație.

• Ajustarea cadrului legislativ în vederea asigurării bancabilității schemei de sprijin;
• Publicarea calendarului de licitație, elaborarea documentației de licitație, lansarea licitației, adjudecarea capacităților;
• Realizarea interconectării cu România și aprobarea unui calendar de execuție și punere în funcțiune a primei linii, precum și a calendarelor de realizare a celorlalte două linii de interconectare;
• Crearea de mecanisme mai atractive pentru prosumatori;
• Dispecerizarea prioritară a energiei electrice produse din surse regenerabile în afara schemelor de sprijin;
• Stabilirea măsurilor fiscale preferențiale pentru echipamentele de producere a energiei electrice din surse regenerabile;
• Facilitarea accesului în condiții corecte si transparente la terenurile cu destinație agricolă pentru obiectele de infrastructură energetică.

Reglementările privind gestionarea deșeurilor
Deși din punct de vedere istoric legislația cu privire la mediu nu a fost considerată o preocupare pentru sectorul privat, având în vedere angajamentele statului de a pune în aplicare legislația UE în materie de mediu, pentru sectorul privat sunt stabilite, în mod principial, noi obligații.

• Adoptarea reglementărilor subsidiare în ce privește incinerarea și coincinerarea deșeurilor, sprijinind astfel crearea unui sistem durabil de gestionare a deșeurilor;
• Implementarea principiului Responsabilității Extinse a Producătorului, ținând cont de cele mai bune practici ale UE și eliminând autoritatea publică ca intermediar financiar;
• Eliminarea abordării discriminatorii și revizuirea mecanismului de aplicare a taxei de ambalaj după principiul „poluatorul plătește” pentru a asigura aplicarea aceluiași grad de responsabilitate financiară în ce privește gestionarea deșeurilor de ambalaj între producător și importator (Legea privind plățile pentru poluarea mediului);
• Asigurarea integrării corespunzătoare a cerințelor noi legate de legislația de mediu în cadrul de reglementare actual;

Reglementările privind epurarea apelor uzate
Crearea unor mecanisme financiare de încurajare a producătorilor locali să implementeze cele mai bune tehnici disponibile în domeniul gestionării apelor reziduale rezultate din procesul de producere.

Agricultura ecologică
Sectorul ecologic al Republicii Moldova are un potențial considerabil de creștere. Proximitatea de piața UE oferă agricultorilor din Republica Moldova un avantaj competitiv, în special datorită Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător.

• Asigurarea accesului produselor ecologice locale pe piețele internaționale prin simplificarea regulilor de acces în Republica Moldova a organelor de certificare ale UE;
• Subvenționarea agriculturii ecologice cu focus pe export.

Piața farmaceutică

Există o nevoie persistentă de dezvoltare în Moldova a unei piețe transparente, eficiente și nediscriminatorii pentru produsele farmaceutice, echipamentele medicale și serviciile de asistență medicală.

O cooperare continuă între toate părțile interesate – atât publice, cât și private - ar trebui să fie concentrată pe o viziune comună a reformei în domeniul asistenței medicale menită să garanteze accesul la servicii de sănătate accesibile și calitative pentru cetățenii moldoveni, înrădăcinându-se astfel percepția că Moldova este un loc sigur de viață și muncă.

Piața produselor farmaceutice și a serviciilor medicale este una specifică, care într-adevăr are nevoie de supraveghere și reglementare din partea autorităților publice. Cu toate acestea, reglementările excesive și nejustificate ale pieței, legate, printre altele, de reglementările privind controlul prețurilor, autorizare medicamentelor etc., fără o analiză și justificare adecvată și în lipsa mecanismelor funcționale de control, duc la denaturări ale pieței, reducerea investițiilor și deficit de produse.

• Armonizarea legislației naționale referitoare la medicamente și dispozitive medicale la directivele și regulamentele relevante ale UE, cum ar fi: Codul comunitar cu privire la medicamentele de uz uman, care urmează să fie transpus în legislația națională cu privire la medicamente pentru a deveni documentul de reglementare cheie a sectorului sănătății; Normele comunitare de farmacovigilență atât pentru medicamente, cât și pentru dispozitive medicale, care urmează să fie transpuse și aplicate prin intermediul reglementărilor naționale; Sistemele comunitare de asigurare a calității și de siguranță a medicamentelor;
• Introducerea unui mecanism clar și transparent de compensare a medicamentelor, ca o premisă esențială pentru acordarea accesului populației la produsele farmaceutice;
• Revizuirea și simplificarea procedurii de autorizare a medicamentelor și gestionarea variațiilor post-autorizare. Una dintre soluții ar fi implementarea în Moldova a mecanismului de recunoaștere a înregistrării medicamentelor autorizate în UE sau în SUA;
• Liberalizarea prețurilor la medicamentele eliberate fără prescripție medicală (OTC) în vederea sporirii nivelului de prezență și acces al acestora pe piață. Menționăm prin comparație că prețurile la suplimentele alimentare și alte produse de uz uman vândute în farmacii sunt libere de reglementare. Evoluția acestora denotă că nu există creșteri nejustificate ale prețurilor pentru aceste categorii de produse, fapt care ar permite autorităților să aplice aceeași abordare și în raport cu medicamentele OTC, liberalizând corespunzător prețurile;
• Pentru a crește accesibilitatea medicamentelor care se eliberează cu prescripție medicală (Rx) se cere o modificare a bugetului și a listei de medicamente compensate. Ar fi util ca în această listă să fie incluse medicamentele esențiale recomandate de OMS și produsele inovative necesare pentru tratamentul contemporan al bolilor care au o pondere majoritară în statisticile medicale din Moldova;
• Îmbunătățirea în continuare a sistemului național de achiziții publice în sănătate care va permite statului să furnizeze constant pacienților medicamentele calitative necesare în timp util;
• Considerarea implementării în legislația națională a conceptului de acord de acces gestionat;
  Acordurile de acces gestionat (AAG) reprezintă înțelegeri între companii și plătitori în domeniul asistenței medicale, care permit accesul la medicamente, oferind, în același timp, un răspuns la problema incertitudinii ce ține de impactul financiar al acestora sau de rezultatele utilizării.
  Practica internațională a statelor care au implementat AAG, inclusiv statele din Europa de Est, a permis să fie asigurată stabilitatea sistemului medical, fără a refuza pacienților medicamentele de care au nevoie pentru tratament; soluționarea problemei incertitudinii cu privire la eficacitatea medicamentelor; controlul mai bun asupra bugetului general; accesul mai rapid la tehnologii inovatoare și la medicamente noi; opțiune nouă atunci când este imposibil să se obțină un preț mai bun pentru anumite medicamente; stabilirea unui mijloc de a încuraja consumul adecvat de medicamente, pentru a rambursa numai medicamentele economic rentabile și pentru a putea colecta date despre aplicare în condiții reale.
• Monitorizarea îndeaproape a procesului de punere în aplicare corespunzătoare a regulilor privind promovarea etică a medicamentelor către persoanele calificate să prescrie sau să elibereze medicamente și impunerea astfel a unui comportament etic și transparent jucătorilor pieței farmaceutice în conformitate cu bunele practici internaționale;
• Implementarea altor standarde GxP (GMP, GDP, GPP);
• Accelerarea digitalizării sistemului medical și introducerea serviciilor de telemedicină;
• Dezvoltarea și implementarea comerțului online reglementat de medicamente și produse farmaceutice;
• Extinderea serviciilor farmaceutice și introducerea în farmacii a unor servicii de evaluare primară a stării de sănătate a pacienților (ex. glicemie, tensiune, etc.);
• Extinderea locațiilor de vaccinare în contextul sezonului rece / gripal și al vaccinării simultane COVID-19 / gripă, prin introducerea vaccinării în farmacii (în special în zonele defavorizate / rurale).

Telecomunicații

Industria telecomunicațiilor are o importanță deosebită pentru economia Moldovei, contribuind semnificativ la creșterea produsului intern brut, promovând creșterea economică și incluziunea digitală, și sprijinind dezvoltarea industriei TI.

Cu toate acestea, industria telecomunicațiilor se confruntă cu o serie de probleme care pot compromite angajamentul acesteia de a investi în continuare în Republica Moldova.

• Anularea sau reducerea taxelor excesive, specifice industriei, precum:
  • Taxa specială în mărime de 2,5% (1,5% din 2022) din venitul obținut din vânzările aferente serviciilor de telefonie mobilă, achitată în fondul de susținere a populației;
  • taxa anuală de 3 milioane de euro achitată administratorului bazei de date pentru portabilitate (echivalentă cu 1% din valoarea totală a pieței telecomunicațiilor);
  • taxa de minim 3% din venitul obținut din vânzările dispozitivelor de comunicații electronice, plătită organizațiilor de gestiune colectivă a drepturilor de autor;
  • taxele de licență pentru utilizarea spectrului de frecvențe și taxele recurente de gestionare a spectrului care sunt disproporționate, având în vedere PIB-ul pe cap de locuitor și numărul populației, și ar putea constitui un obstacol important pentru implementarea tehnologiei 5G;
  • taxa pentru finanțarea sistemului de documente normative în construcții, în mărime de 0,5% pe valoarea investițiilor în rețele;
• Îmbunătățirea procedurilor de autorizare a construcției rețelelor, care sunt în prezent greoaie, îndelungate și costisitoare, totodată reglementările legale fiind interpretate într-un mod abuziv și neuniform de către autoritățile publice locale;
• Revizuirea regulilor privind câmpurile electromagnetice (CEM), actualmente netransparente și excesiv de stricte în raport cu cele aplicate în alte state;
• Asigurarea implementării efective a noii Legi nr. 28/2016 privind accesul pe proprietăți și utilizarea partajată a infrastructurii asociate rețelelor publice de comunicații electronice. Legea obligă proprietarii de a acorda acces pe proprietăți pentru instalarea rețelelor în condiții echitabile și este în mare măsură sabotată atât de către entitățile publice, cât și persoanele private. Tot aici menționăm și despre necesitatea elaborării reglementărilor privind reducerea costurilor dezvoltării rețelelor în bandă largă;
• Asigurarea protecției rețelelor publice de comunicații electronice date în exploatare, prin prevenirea demontării siturilor, a întreruperilor abuzive de energie electrică, autorizării proiectelor de renovări publice și dezvoltări imobiliare care nu analizează impactul potențial asupra rețelelor;
• Comunicarea termenilor de licență pentru spectrul 5G într-un mod transparent, inclusiv cu privire la obligațiile de acoperire;
• Revizuirea legii care impune operatorilor rețelelor de cablu obligația de a exclude publicitatea și teleshopping-ul din serviciile media audiovizuale străine retransmise (la moment fiind supusă controlului constituționalității la Curtea Constituțională);
• Soluționarea problemei lipsei de independență a autorității de reglementare, care se află într-un conflict de interes cu operatorul controlat de stat;
• Transpunerea acquis-ului comunitar în cadrul normativ național într-o manieră echidistantă;
  În procesul implementării reglementărilor UE în Republica Moldova există tendința de a prelua doar acele reglementări care limitează condițiile de lucru ale furnizorilor din sectorul telecomunicațiilor, fără introducerea regulilor ce ar reduce povara financiară-administrativă și ar îmbunătăți climatul investițional din acest sector. Pentru a încuraja schimbările pozitive și pentru a diversifica serviciile oferite consumatorilor, următoarele reglementări ar trebui transpuse în Moldova:
  • comasarea funcțiilor ANRCETI și SNMFR, pentru a reduce costurile administrative legate de plățile regulatorii efectuate în domeniul comunicațiilor electronice și costurile utilizării spectrelor de frecvență;
  • Extinderea termenului de valabilitate al licențelor de utilizare a frecvențelor radio de la 15 la 25 de ani.

Transformarea digitală revine pe primele linii ale agendei guvernamentale în perioada COVID-19. Perioada pandemică a fost o perioadă de regândire care începe o nouă eră în relațiile B2G, iar transformarea digitală devine o necesitate pentru serviciile publice. Cu toate acestea, unele provocări trebuie să fie abordate pentru a face perspectivele B2B și B2C mai digitalizate.

• Elaborarea documentului cadru pentru digitalizare, cu trasarea obiectivelor imediate (quick-wins) și acțiuni pe termen mediu și lung, cu focus pe toate dimensiunile digitalizării (digitalizarea sectorului public, digitalizarea sectorului privat și alfabetizarea digitală a populației);
• Țintirea problemelor legate de comerțul electronic, inclusiv servicii de plată, logistică, taxe vamale și proceduri, înființare și marketing, precum și alte aspecte conexe (impozitare și contabilitate, de exemplu);
• Facilitarea implementării reglementărilor e-KYC;
• Simplificarea procedurilor din spatele semnăturii electronice și stabilirea unui mecanism care va permite semnăturile electronice necalificate în procesele B2B și interne;
• Acceptarea semnăturilor electronice emise în alte țări, inclusiv recunoașterea unilaterală a semnăturii electronice emise în UE;
• Extinderea posibilității de a desfășura proceduri judiciare prin intermediul videoconferințelor;
• Asigurarea în continuare a digitalizării serviciilor publice oferite agenților economici;
• Asigurarea unei interoperabilități depline între registrele și instituțiile publice;
• Oferirea accesului agenților economici la registrele deținute de stat la tarife rezonabile;
• Sprijinirea creării unei platforme de interoperabilitate între Serviciul Fiscal de Stat, executori judecătorești și entități din sectorul financiar;
• Excluderea circuitului documentelor confirmative (extrase de la ASP) pe suport solid în contextul tranzacțiilor imobiliare la etapa autentificării notariale a acestora considerând accesul on-line a notarilor la extrasele cadastrale;
• Extinderea posibilităților pentru adoptarea hotărârilor prin corespondență și mijloace de comunicare electronică în cadrul adunărilor generale ale asociaților societăților cu răspundere limitată.